Ion Mincu. Portret în oglinda discursului
- Gabriela Tabacu — Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
Publicat în Caietele muzeului 1/2017, pp. 43-56.
Rezumat
Articolul realizează un portret al arhitectului Ion Mincu. Pentru aceasta sunt analizate anumite pasaje din scrisorile trimise de acesta în timpul studiilor la Paris către fratele său Ștefan și către soția sa Eliza, precum și articolele pe care le publică în periodicele vremii: "Literatură şi Artă Română şi “Epoca”. Trecerea în revistă a mărturiilor lăsate de Ion Mincu este completată cu o prezentare a intervenţiilor sale parlamentare care aveau un dublu rol: de reprezentare a profesiei şi de rezolvare a unora din problemele breslei.
Cuvinte-cheie
Io Mincu; profesia de arhitect; învățământ de arhitectură; cultură arhitecturală
Descărcare
Citare
Tabacu, G. (2017). Ion Mincu. Portret în oglinda discursului. In Caietele muzeului, 1 (pp. 43-56). Editura Universitară Ion Mincu. https://caietele-muzeului.uauim.ro/nr/1/7/
Referințe
- PETRAŞCU, Nicolae. Ioan Mincu. Bucureşti, 1929, p.1.
- Idem.
- Ibidem.
- Idem, p. 17.
- Una dintre ele este, de fapt, o traducere din Victor Hugo, care poartă titlul românesc “După bătaie” .
- Excepţie fac doar două dintre ele, mai senine, în care nu se pomeneşte nimic de bani. Acestea sunt scrise îndată după plecarea sa în călătorie, către Grecia, în septembrie 1882 şi, respectiv, către Germania, în noiembrie acelaşi an.
- Babá– tată, în limba turcă – preluare în vocabularul românesc din epocă.
- 30 oct. 1878, Paris.
- Idem.
- MINCU, Ion: Situaţiunea corpului arhitecţilor. Nevoia unei legi de organizare. În: EPOCA, anul X, nr. 21, ianuarie 1904.
- MINCU, Ion: Concursul Camerei de Comerţ din Bucureşti. Palatul Bursei. În: EPOCA, anul XIII, nr. 114, 19 mai 1907.
- Idem.
- MINCU, ION: Cronica artistică. Stavropoleos. În: “Epoca” , anul X, nr. 83, 1904.