Petre Antonescu și arta de a fermeca, de a proiecta și de a construi în arhitectura primei jumătăți a secolului XX, în România
- Simina Stan — Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
Publicat în Caietele muzeului 7/2023, pp. 27-36.
Rezumat
Articolul analizează biografia și formarea arh. Petre Antonescu, unul dintre „întemeietorii stilului național”, „întemeietorul cursului de istoria arhitecturii” și „întâiul arhitect care a pășit în Academia Română”. Articolul este o incursiune în istoria arhitecturii și a culturii arhitecturale din România în perioada 1900-1950.
Cuvinte-cheie
Petre Antonescu; istoria arhitecturii; cultură arhitecturală
Descărcare
Citare
Stan, S. (2023). Petre Antonescu și arta de a fermeca, de a proiecta și de a construi în arhitectura primei jumătăți a secolului XX, în România. In Caietele muzeului, 7 (pp. 27-36). Editura Universitară Ion Mincu. https://caietele-muzeului.uauim.ro/nr/7/55/
Referințe
- Petre Antonescu, Pentru o Renaștere a arhitecturii românești, București, 1939, Analele Academiei, Secțiunea istorică, Seria 3, tom 21, p. 176.
- Referință la citatul lui Rene Descartes (1596-1650), Geometria, „sper că posteritatea mă va judeca cu bunăvoință, nu numai în ceea ce privește lucrurile pe care le-am explicat, ci și pe cele pe care le-am omis intenționat, pentru a lăsa altora plăcerea de a le descoperi.”
- Din ziarul Rampa, de joi, 1 iulie 1931 aflăm despre recepția de logodnă a domnișoarei Zizi Antonescu, fiica arhitectului Petre Antonescu și a soției sale Margareta, cu economistul Paul Suciu, care a avut loc în saloanele reședinței Antonescu din Splaiul Mihai Vodă nr. 6, informație primită prin amabilitatea dr. Valentin Popescu, Biblioteca UAUIM.
- „Ministrul Grădișteanu l-a însărcinat pe arh. P Antonescu ca să întocmească planurile de construcțiune a localului acestui minister, care se va ridica pe bulevard, maidanul Duca, care va costa 1.200.000 lei. Lucrările vor începe în martie”, Universul, an 24, nr. 11, 13 ianuarie 1906, p. 2. v. Hanna Derer, Gabriel Cârstea, Primăria Municipiului București, inițial Ministerul Lucrărilor Publice 1906-216: Momente, în Arhitectura, nr. 5-6/2016, https://arhitectura-1906.ro/2017/05/primaria-municipiului-bucuresti-initial-ministerul-lucrarilor-publice-1906-2016-momente/
- Universul, an 40, nr. 238, 20 octombrie 1920, p. 3.
- Arhitectul Tiberiu Ricci 1913-2000, ed. îngrijită de Mario Ricci, 2013, p. 57, caricatură realizată în anul 1932 de studentul arhitect Adrian Rădulescu.
- Arhiva de fotografie a Uniunii Arhitecților din România.
- Amintiri. Arhitectul Tiberiu Ricci 1913-2000, p. 56.
- Henrieta Delavrancea afirmă că în vara anului 1925 „pricepând greutățile realizărilor, am simțit nevoia să intru mai adânc în secretele profesiunii și m-am băgat boboc la maestrul meu preferat, Petre Antonescu”, în Henrieta Delavrancea Gibory. Arhitectură 1930-1940, Ed. Simetria, București, 2009, p. 104.
- Academia Română, Discursuri de recepțiune, LXXXV, Petre Antonescu, Meșteri și arhitecți români în trecut, 5 iunie 1947, ședința publică solemnă, cu răspunsul lui Alexandru Lapedatu, p. 35.
- Amintiri. Arhitectul Tiberiu Ricci 1913-2000, ed. îngrijită de Mario Ricci, 2013, p. 80.
- Idem, p. 84.
- Lipsa specialiștilor, rubrica Glose politice, în Adevărul, an 51, nr. 16485, 25 octombrie 1937, p. 1.
- Avem șomaj intelectual? D-nii prof. Vasilescu-Karpen, Petre Antonescu și dr. Tomescu despre insuficiența numărului inginerilor, arhitecților și medicilor , în Adevărul, an 51, nr 16486, 27 octombrie 1937, p. 8.
- Avocatul C.C. Berăscu, unul dintre lideri Frontului Național Democratic și vremelnic primar al Capitalei era cumnatul său, fiind căsătorit cu sora sa Maria, v. Mihai Sorin Rădulescu, Constantin Ciogolea - Arhitectul teatrului Pastia. Contribuții documentare, Cronica Vrancei, 2004, p. 356.
- Inaugurarea Institutului de Istorie Universală, în Universul, an 56, nr. 348, 19 decembrie 1939, p. 1, 5, 7.
- De altfel fiica sa locuia în același imobil, Abonații S.A.R. de Telefoane, București și jud. Ilfov, iulie 1940, p. 162.
- Petre Antonescu, Pentru o Renaștere a arhitecturii românești, București, 1939, Analele Academiei, Secțiunea istorică, Seria 3, tom 21, p. 162-163.
- Abonații S.A.R. de Telefoane, București și jud. Ilfov, iulie 1940, p. 3.
- Căutând de-a lungul timpului informații exacte despre lucrările lui Petre Antonescu am observat că în cazul platformelor online https://www.metacult.ro/fisa.php?id=620">https://www.metacult.ro/fisa.php?id=620, https://www.identitate-archi.ro/alege-arhitect/petre-antonescu.html">https://www.identitate-archi.ro/alege-arhitect/petre-antonescu.html și a unor articole recente există inadvertențe de datare, denumire, adresă, preluate și re-preluate fără verificarea surselor în arhive sau în presa epocii.
- Academia Română, Discursuri de recepțiune, LXXXV, Petre Antonescu, Meșteri și arhitecți români în trecut, 5 iunie 1947, ședința publică solemnă, cu răspunsul lui Alexandru Lapedatu, p. 43.
- „În cadrul Secțiunii literare a Academiei din 15 mai 1945, Mihail Sadoveanu a precizat că a fost dorința arhitectului de a fi membru activ, ceea ce poate să însemne că a solicitat acest lucru”, în Ion Giurcă, Arhitectul Petre Antonescu, membru al Academiei Române, Monumentul - Tradiție și Viitor, XVII, 2015, p 35.
- Petre Antonescu, Pentru o Renaștere a arhitecturii românești, București, 1939, Analele Academiei, Secțiunea istorică, Seria 3, tom 21, p. 176.
- Ion Giurcă, Arhitectul Petre Antonescu, membru al Academiei Române, în Monumentul - Tradiție și Viitor, XVII, Iași, 2015, p 38.
- Ibidem, p 44-45.
- Ibidem, p 49.