Caietele muzeului

Stabilirea învățământului românesc de arhitectură și influența École des Beaux-Arts

Publicat în Caietele muzeului 8/2024, pp. 7-22.

Rezumat

Articol realizat în cadrul unei cercetări doctorale.  Înființarea Societatea Arhitecților Romîni a avut ca punct de plecare legăturile păstrate între foști elevi români și maeștrii lor francezi. Școala de Arhitectură a Societății Arhitecților Români era bazată pe reglementările  École des Beaux-Arts însă adaptate contextului local. Ulterior, în Școala Superioară de Arhitectură, influențele Beaux–Arts și prezența academicismului francez rămân prezente în ciuda faptului că Școala era și un laborator pentru crearea stilului național. 

Cuvinte-cheie

învățământ de arhitectură; École des Beaux-Arts; Școala de arhitectură; influență franceză; regulament școlar

Descărcare

Caietele-muzeului-8-2024-art-62.pdf

Citare

Naniș, I. (2024). Stabilirea învățământului românesc de arhitectură și influența École des Beaux-Arts. In Caietele muzeului, 8 (pp. 7-22). Editura Universitară Ion Mincu. https://caietele-muzeului.uauim.ro/nr/8/62/

Referințe

  1.  Pentru o prezentare a istoriei școlii și a sistemului în sine se poate vedea Modelul École des Beaux-Arts. Școala școlilor? în Băncescu, I., Belenyi, A. and Stoian, I. 2,14 Tipuri de Şcoli de arhitectură, Bucureşti: Editura Universitară ‘Ion Mincu’, 2016, pp. 39–41.
  2. Ionescu, Grigore. 75 de ani de învățământ Superior de Arhitectură, de Grigore Ionescu. București: Editura Institutului de Arhitectură 'Ion Mincu', 1973, p. 32.
  3. Ciocârlan, Ștefan. “Dumitru Berindeiu” în Analele arhitecturei și a artelor cu care se leagă, București: Tipografia Curții Regale F. Göbl FII, 1890, ianuarie, p. 4 – 5. În dosarele individuale ale elevilor școlii franceze, primul arhitect născut în România este Gaëtan Bourelly, de origine italiană sau egipteană, așa cum e menționat în fișa matricolă École des Beaux-Arts – https://www.siv.archives-nationales.culture.gouv.fr/siv/media/FRAN_IR_000886/d_1_1_5_2_3_1_4/FRAN_0031_78133_L">AJ/52/356 – Archives nationales de France.
  4. Marie–Laure Crosnier Leconte îl menționează pe Dumitru Berindei drept primul român atât prin locul nașterii cât și prin locul în care și-a desfășurat activitatea profesională, în Crosnier Leconte, Marie–Laure. L'Enseignement de l'architecture en France et les élèves étrangers : le cas Roumain, pp. 81 – 101 în Revue Roumaine d'histoire de l'art – série Beaux–Arts, tomes XXXVI – XXXVII, 1999 – 2000. Editura Academiei Române, p. 81.
  5. O parte din cei care l-au urmat, până în 1885, sunt Mihai Capuțineanu, Alexandru Săvulescu, Ion Mincu, Ion N. Socolescu, Constantin Băicoianu, Leonida Negrescu, Dumitru Maimarolu, Ștefan Ciocârlan, Radu Nedelescu, George Sterian. Informații din dosarele individuale ale elevilor din arhiva École des Beaux-Arts – Archives de l’École nationale supérieure des Beaux-Arts (1793-années 1970).
  6. Ionescu, op.cit., p. 31.
  7. Zahariade, Ana–Maria. French Influences on Romanian architecture. 11(33), 347-365. 
    https://doi.org/10.1177/095715580001103305">https://doi.org/10.1177/095715580001103305, p. 352.
  8. Ibid., pp. 347, 349.
  9. Ibid., p. 351.
  10. Ibid., pp. 353–357.
  11. Ibid., p. 354. Așa cum menționează Ana-Maria Zahariade, o parte din ei alegeau să se pregătească în ateliere private pentru a deveni conștienți de ‘realitatea socială și rolul profesional’.
  12. “Crearea a doue școli special de desemn în Iaşi şi Bucureşti, pentru măestriile ce se reazimă pe desemn şi pe matematicele aplicate.” și “Crearea a doue școli de arte frumóse în Iaşi şi Bucureştri în care să se studieze architectura, pictura şi sculptura. În aceste școli studiile să fie teoretice, practice şi istorice.” în Ciocârlan, loc. cit.
  13. Ionescu, op. cit., p. 34.
  14. Ibid., pp. 35–36.
  15. Constantin, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Științifică și Eniclopedică, București, 1986, p. 40.
  16. Caffé, Mihail, Arhitectul Ion Mincu, Editura Științifică, 1960, p. 21 – 22.
  17. Crosnier Leconte, op. cit., p. 83.
  18. Ionescu, op. cit., p. 38–39.
  19. Ibid., p. 40.
  20. Ibid., p. 42.
  21. Ibid., p. 43.
  22. Ibid., p. 43. Memoriul era alcătuit de o serie de arhitecți, majoritatea foști studenți ai școlii franceze – Ion Mincu, Ion N. Socolescu, Dumitru Maimarolu, Constantin Băicoianu, Alexandru Săvulescu, George Sterian, George Mandrea și Ștefan Ciocârlan.
  23. Memoriul scris în primele luni ale anului 1888 este prezentat începând de la pagina 25 în Ciocârlan, Ștefan, “Arhitectura și școlele de Bele-Arte” în Analele arhitecturei și a artelor cu care se leagă, București: Tipografia Curții Regale F. Göbl FII, 1890, p. 27.
  24. Ibid., loc.cit.
  25. Despre încurajarea lui Paul Wallot, în timpul judecării concursului internațional pentru Palatul Camerei și Senatului din 1879: “În discursul său, a găsit că e un ce cu totul anormal ca arhitecți ce au luat parte la concurs cu atîta succes și cari au sub direcțiunea lor lucrări însemnate stau depărtați unii de alții. O asociațiune era de mult dorită; cu tote aceste vedând animațiunea cu care se vorbea arhitectul strein, ne-a dat impulsiune” în “Școala de arhitectură a arhitecților români”. Analele arhitecturei și a artelor cu care se leagă, București: Tipografia Curții Regale F. Göbl FII, 1892, martie, p. 47.
  26. Zahariade, op.cit., pp. 354 – 355.
  27. Delaire, Edmond Augustin; de Penanrun, Louis David; Roux, François. Les architectes élèves de L'Ecole des Beaux-Arts (1793 - 1907). Deuxiéme édition. 1907, Paris: Librarie de la construction moderne, pp. 349, 175.
  28. chestiunea restaurărilor și scrisori transmise între George Sterian, fost elev al École des Beaux-Arts și profesorii săi francezi Garnier și Revoil în Analele arhitecturei și a artelor cu care se leagă, București: Tipografia Curții Regale F. Göbl FII, 1890 nr. 02, pp. 79 – 80.
  29. “Societatea arhitecților români – Adunarea de la 30 Aprilie 1891” în Analele arhitecturei și a artelor cu care se leagă, București: Tipografia Curții Reglae F. Göbl FII, 1891, mai, pp. 102 – 104.
  30. “D. Maimarolu este un tiner arhitect român, vechiu elev al școlei nostre de Belle-Arte. Succesul său într-un important concurs internațional, unde fiecare țară a trebuit să aibă campionii sei, trebue salutat cu simpatie de arhitecții francezi.” Un alt citat al lui Julien Guadet despre câștigarea de către Dumitru Maimarolu a concursului internațional pentru Palatul Camerei și Senatului din 1879 în Succesul românilor la Concursul Internațional în Analele arhitecturei și a artelor cu care se leagă, București: Tipografia Curții Reglae F. Göbl FII, 1891, ianuarie, p. 14.
  31. “Ședința de comitet din 12/24 Martie 1892 – Școla de arhitectură” și “ Ședința de comitet din 15 Martie 1892” în Analele arhitecturei și a artelor cu care se leagă, București: Tipografia Curții Regale F. Göbl FII, 1892, aprilie, p. 51.
  32. Zahariade, op. cit., p. 355.
  33. Ibid., p. 356.
  34. Regulamentul Școalelor de Belle-Arte, galeriilor de tablouri și muzeelor de sculpturi publicat în “D’ale artei romîne” în Analele arhitecturei și a artelor cu care se leagă, București: Tipografia Curții Regale F. Göbl FII, 1892, ianuarie, p. 17.
  35. Moldovan, Horia,  Arhitectura occidentală în Secolul al XIX-lea, curs teoretic UAUIM, nepublicat, 2016, pp. 33–38.
  36. “Școla de Arhitectură” în Analele arhitecturei și a artelor cu care se leagă, București: Tipografia Curții Regale F. Göbl FII, 1892, mai – iunie, pp. 106 – 109.
  37. Guédy, Henry, L'Enseignement à l'École nationale et speciale des Beaux-Arts. Section d'architecture., Paris: Librairie de la construction moderne, 1899, p. 114.
  38. Proiectele se desfășurau după o schiță de 12 ore și se studia timp de 2 luni în ateliere, sub îndrumarea profesorilor de atelier. în “Școla de Arhitectură”, op. cit., p. 107.
  39. Ionescu, op. cit., p. 46.
  40. Trăiănescu, Ion D., “Fresca înaintașilor noștri” în Revista Arhitectura, 1941, anul VII, p. 107. Atelierele nu puteau exista fără maeștrii iar Trăiănescu îi menționează pe Georgescu și Valbudea pentru desen și pentru proiectele de arhitrectură pe Socolescu, Mandrea și Ciocârlan [n.a. Sterian a fost de asemenea șef de atelier].
  41. Trăiănescu, Ion D., loc. cit..
  42. Lascu, Nicolae, “Școala de Arhitectură și Stilul Românesc 1900 – 1915” în Revista Arhitectura, București, 1985, anul 33, p. 37.
  43. Ionescu, op. cit., p. 47.
  44. Ibid., loc. cit.
  45. Smărăndescu, Paul, Scurt parcurs biografic: repere Apud. Muzeul Școlii de Arhitectură. și Smarandesco, Paul în École des Beaux-Arts – Archives de l’École nationale supérieure des Beaux-Arts (1793-années 1970)  – https://www.siv.archives-nationales.culture.gouv.fr/siv/media/FRAN_IR_000886/d_1_1_5_2_3_4_23/FRAN_0031_63748_L">AJ/52/435; (A.n.F. – Archives nationales de France)
  46. Ionescu, op. cit., p. 48.
  47. Panaitescu, Alexandru. “Arhitecți spre și dinspre România până în 1940”; https://arhitectura-1906.ro/2020/08/arhitecti-spre-si-dinspre-romania-pana-in-1940/">https://arhitectura-1906.ro/2020/08/arhitecti-spre-si-dinspre-romania-pana-in-1940/;
  48. Vasilescu, Simion. “Mincu văzut de un fost elev al său” în Revista Arhitectura, 1941, p. 42.
  49. Antonescu, Petre. “Ultima vorbă” în 75 de ani de învățământ Superior de Arhitectură, Ionescu op. cit., p. 14.
  50. Ionescu, op. cit., p. 51.
  51. Traianescu, op. cit., p. 110.
  52. Ibid., loc. cit..
  53. Spre exemplu, două studii asupra ordinelor clasice, alcătuite de Ada Zăgănescu în iunie 1912; Centrul Expozițional documentar UAUIM, proiect Scan Dip 130.
  54. Traianescu, op. cit., p. 110.
  55. Lascu, Nicolae, “Școala de Arhitectură și Stilul Românesc 1900 – 1915” în Revista Arhitectura, București, 1985, anul 33, p. 44.
  56. Ibid., loc. cit.
  57. Panaitescu, Alexandru. “Arhitecți spre și dinspre România până în 1940”; https://arhitectura-1906.ro/2020/08/arhitecti-spre-si-dinspre-romania-pana-in-1940/">https://arhitectura-1906.ro/2020/08/arhitecti-spre-si-dinspre-romania-pana-in-1940/;
Cuprinsul numărului 8/2024

Secțiunea 1 – Învățământul de arhitectură

Secțiunea 2 – Metode de investigare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului arhitectural

Secțiunea 3 – Evenimentele muzeului