Caietele muzeului

A fost odată pe Magheru ... un muzeu

Publicat în Caietele muzeului 3/2019, pp. 58-77.

Rezumat

În cadrul proiectului dedicat reconstrucției virtuale a Muzeului Simu a fost nevoie de o documentare a clădirii și colecției muzeului dispărut. O parte din această documentație este sintetizată în acest articol care prezintă influența trasării Bulevardului Colței pentru clădirea Muzeului Simu, câteva caracteristici ale primei clădiri proiectate pentru funcțiunea de muzeu din București, câteva obiective ale colecției și câteva caracteristici ale camerelor sale tematice. Ultima parte a articolului este dedicată problemelor de reconstrucție virtuală a interioarelor plecând de la niște fotografii de epocă.

Cuvinte-cheie

Muzeul Simu; colecție de artă; muzeu privat; colecție de mulaje; reconstrucție virtuală

Descărcare

Caietele-muzeului-3-2019-art-23.pdf

Citare

Popescu, C. (2019). A fost odată pe Magheru ... un muzeu. In Caietele muzeului, 3 (pp. 58-77). Editura Universitară Ion Mincu. https://caietele-muzeului.uauim.ro/nr/3/23/

Referințe

  1. Pasaj preluat din articolul lui Valentin Popescu din Bucureşti în 5 minute, nr. 30, Octombrie 2019, p. 5
  2. Ulterior strada Mercur a purtat numele omului politic D. A. Sturza, iar la ora actuală se numeşte Artur Verona.
  3. Marius Bunescu. Actele Fundaţiei Anastase Simu. Bucureşti: Fondul Anastase Simu, 1944, p. 9
  4. https://www.icr.ro/pagini/anastasie-simu/en
  5. Rivalitatea cu Ion Kalinderu, consemnată de Zambaccian, s-a datorat şi biografiei, amândoi erau avocaţi de origine greacă, dar şi averii mai însemnate a lui Kalinderu. Simu a dorit aceeaşi scutire de taxe ca şi Kalinderu pentru muzeul său şi a făcut cererea pentru aceasta în acelaşi an cu rivalul său, 1906.
  6. https://www.icr.ro/pagini/anastasie-simu/en
  7. Marius Bunescu. Actele Fundaţiei Anastase Simu. Bucureşti: Fondul Anastase Simu, 1944, pp. 56-57
  8. https://www.icr.ro/pagini/anastasie-simu/en
  9. K. H. Zambaccian. Un pictor pornit din Constanţa: Marius Bunescu. Pontice Anul I, nr. 2, 1939, p. 45
  10. Valeriu Avramescu. Amintiri din cel mai frumos port de la Dunăre. Muzeului Brăilei, 2008, pp. 158-161
  11. Krikor H. Zambaccian. Însemnările unui amator de artă. Editura LiterNet, 2004, p. 40
  12. Marius Bunescu. Op cit., pp. 10-13
  13. [1] Krikor H. Zambaccian. Op. cit., p. 47 şi Grigore Ioan. Le Musee Simu. Bucureşti 1913, p. 5 apud. C. G. Alexandrescu. Redescoperind vechi colecţii bucureştene. Mulajul unui diptic al Consululi Fl. Anastasius (517 p.Chr.) din inventarul Muzeului Simu. Muzeul Municipiului Bucureşti. Materiale de Istorie şi Muzeografie, nr. XX, 2006, p. 349
  14. Grigore Ionescu. Bucureşti. Ghid istoric şi artistic. Bucureşti: Fundaţia pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II», 1938, p. 141
  15. http://4.bp.blogspot.com/-NWf-AhuVSu0/WUSjbNjJpdI/AAAAAAAAE24/RnQnkjLWAOQ9Azo6FLJ0oZv62Yydv4R6ACK4BGAYYCw/s1600/DSC06330-flacara-1961-blocuri-ont-eva-simu.JPG
  16. Rodica Ion. File din istoria casei memoriale Gheorghe Tattarescu. Colecţia Elfride Florance Wertheimer. Revista de Artă și Istoria Artei, nr. 1, 2018, p. 22
  17. Ioana Beldiman. Sculptura franceză în România (1848-1931). Simetria, 2005, p. 132
  18. Ştefan Mănciulescu, Paul Emil Miclescu. Bucureştiul era un oraş-grădină "avant la lettre”. Arhitectura, nr. 4-5, 1981, p. 41
  19. Krikor H. Zambaccian. Op. cit., pp. 43- 47
  20. Ibidem, p. 47
  21. Marius Bunescu. Op. cit., p. 57
  22. Grigore Ioan. Le Musee Simu. Bucureşti 1913, p. 6 apud. C. G. Alexandrescu. Op. cit., p. 349
  23. Marius Bunescu. Op. cit., p. 59
  24. https://www.stiripesurse.ro/muzeul-national-de-arta-al-romaniei-a-inregistrat-in-2018-un-numar-de-127-707-de-vizitatori-cu-16-105-mai-mult-fata-de-2017_1320175.html
  25. Marius Bunescu. Op. cit., p. 57
  26. Oscar Han. Muzeul Toma Stelian. Curentul. 4 decembrie 1932, pp. 1-2
  27. Olga Greceanu. Bucureştii. Bucureşti: Tipografia Cartea Medicală, 1929, p. 131
  28. Oscar Walter Cizek. Muzeul A. Simu. Gândirea, 5 Decembrie 1923, p. 170
  29. Eleonora Costescu. Trei monumente destinate artei în Bucureştii începutului de veac XX. Revista Monumentelor Istorice, 1991, nr. 1, p. 31
  30. Cristian Vasile. Literatura si artele in Romania comunista 1948-1953.
  31. C. G. Alexandrescu. Op. cit., pp. 349-359
  32.  Anstasis în limba greacă înseamnă „înviere”.
  33. C. G. Alexandrescu. Op. cit., p. 350
  34. Marius Bunescu. Op. cit., p. 59
  35. Procesul verbal de predare-primire dactilografiat pe 17 decembrie 1990 între Paul Georgescu şi Dunel Cosma.
  36. Alexandru Panaitescu. De la Casa Scânteii la Casa Poporului: patru decenii de arhitectură în Bucureşti: 1945- 1989. Bucureşti: Simetria , 2012, p. 78
  37. Silvan-Adrian Ionescu. Învăţământul artistic românesc 1830-1892. Bucureşti: Meridiane, 1999, p. 154
  38. Ion Mircea Enescu. Arhitect sub comunism. Bucureşti: Paideia, 2006,  p. 150
  39. Gheorghe Curinschi-Vorona. Duiliu Marcu, profesor de istoria arhitecturii. Arhitectura, nr. 6, 1987, p. 58
  40. Mihail Caffe. Arhitecul Ion Mincu. Bucureşti: Editura Ştiinţifică , 1960, p. 114
  41. Olga Greceanu. Op. cit., p. 131
  42. Liviu Ciulei, Mihail Lupu. Liviu Ciulei : cu gânduri şi imagini = with thoughts and images. Bucureşti: Igloo Media, 2009
  43. Trebuie observat că, deşi arhitectura clasică aparţine trecutului, ea are o valoare simbolică vizibilă pe bancnote, în reclame dar şi în unele dintre clădirile băncilor. Aceste valenţe au impulsionat, probabil, folosirea vocabularului clasic şi la Casa Poporului.
  44. Mario Carpo. The alphabet and the algorithm. Massachusetts Institute of Technology, 2011, p. 12
  45. Op. cit., p. 35
  46. Marius Bunescu. Op. cit., p. 15

Articole de aceiași autori

Cuprinsul numărului 3/2019