Caietele muzeului

Un arhitect uitat - George Sterian

Publicat în Caietele muzeului 2/2018, pp. 5-13.

Rezumat

Arhitectul George Sterian în calitate de director al Școlii private de Arhitectură a Societății Arhitecților Români a marcat dezvoltarea educației și profesiei de arhitect, influențând cariera unor studenți ca Ștefan Burcuș sau Costin Petrescu. Construcția Bisericii Cuțitul de Argint realizată împreună cu arh. Nicolae Ghika-Budești a fost marcată de ideile despre restaurare și autenticitate ale lui Sterian, critice la adresa lui du Nouy.

Cuvinte-cheie

George Sterian, Leconte du Nouy, Costin Petrescu, Școala de Arhitectură a Societatății Arhitecților Români

Descărcare

Caietele-muzeului-2-2018-art-12.pdf

Citare

Popescu, V., & Popescu, C. (2018). Un arhitect uitat - George Sterian. In Caietele muzeului, 2 (pp. 5-13). Editura Universitară Ion Mincu. https://caietele-muzeului.uauim.ro/nr/2/12/

Referințe

  1. 1 N. Lupu. George P. Sterian (1860-1936). Lucrare ştiinţifică a Institutului Ion Mincu, cotă S II 129, p. 22 2 N. Lupu. 
  2. 2 N. Lupu. Op. cit.., notiţa la fig. 48
  3. Identificarea personajelor s-a făcut pe baza legendei fotografiei din 1896, din articolul lui Grigore Ionescu, Şaptezeci şi cinci de ani de la înfiinţarea învăţămîntului de arhitectură în România, Arhitectura, nr. 5, 1972, p. 35, şi a fotografiei aniversare de la sărbătorirea lui Ermil Pangrati, în aprilie 1912, disponibilă online la adresa:. https://www.cotidianul.ro/sarbatorirea-lui-ermil-pangratiparintele-scolii-de-arhitectura-din-romania/
  4. Albumul Monumente Istorice din România [Biserica Curtea de Argeş], cotă IV 453, biblioteca UAUIM
  5. “Câţiva dintre vechii noştri colegi: Ştefan Burcuş, Scarlat Petculescu, Petrescu Constantin, au plecat la Paris pentru desăvârşirea studiilor arhitecturale, iar ceilalţi s’au plasat prin diferite servicii publice sau particulare, ori s’au dedicat Antreprizei” . Ion Trajanescu. Fresca înaintaşilor. Arhitectura, 1941, p. 107 
  6. Lupu. Op. cit.., p. 3. Obţinuse de asemenea licenţa Facultăţii de Litere din Paris după care urmase doi ani la Facultatea de Matematici de la Paris.
  7. Virgiliu Z. Teodorescu. În Bucureşti pe urmele unui creator de frumos – artistul plastic Costin Petrescu. Revista muzeelor, nr. 1/2005, p. 89-90.
  8. Romulus Dan Buşnea. George Sterian, exponent al stilului arhitectural neoromânesc moldav. Columna, nr. 6, 2017, p. 135. Este vorba probabil despre tatăl arhitectului Nicolae Ghika-Budeşti cu care Sterian va colabora ulterior. 
  9. Ibidem., p. 135
  10. 10 Ibidem., p. 136
  11. Romulus Dan Buşnea. Op. cit., p. 135
  12. N. Lupu. Op. cit., p. 7
  13. Ibidem., p. 13
  14. [G. Sterian]. Catalogul lucrărilor expuse şi a celor executate prin îngrijirea administratorului Casei Artelor. Inst. de Arte Grafice Carol Gobl, 1906
  15. N. Lupu. Op. cit., p. 26
  16. [G. Sterian]. Catalogul lucrărilor expuse şi a celor executate prin îngrijirea administratorului Casei Artelor. Loc. cit.
  17. Doina Ionescu. Câteva consideraţii privind învăţământul artistic românesc (1830-1930). Ţara Bârsei, nr. 1, 2009, p. 142
  18. Anca Filip. Biserica „Schimbarea la Faţă” – Cuţitul de Argint, Bucureşti, p. 2. Consultat online la adresa: http://www.monumentul.ro/pdfs/Anca%20Filip%2008.pdf
  19. Acest Proiect pentru Palatul Primăriei din oraşul Iaşi este publicat în primul număr al revistei Arhitectura din 1906. În numărul 2 al revistei, din acelaşi an, va apărea articolul Încercări de artă decorativă românească, semnat tot de Ghika-Budeşti. Publicarea lor dovedeşte preţuirea lui Sterian şi afinităţile dintre cei doi în ce priveşte neoromânescul de factură moldovenească.
  20. Consultat pe site-ul web Camera cu relevee, la adresa: https://relevee.uauim.ro
  21. http://urbanbacau.info/img/galerie/precista.jpg
  22. Memoria Cărţii Poştale - Faţada Manea, Biserica Precista din Bacău şi Casa Rabinului Israil Friedman din Buhuşi. Consultat la adresa: http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2017/08/filatelie.html
  23. George Sterian. Ce este o restaurare. Analele architecturei si ale artelor cu care se leagă, 1890, pp. 98-101;  George Sterian. Observaţiuni asupra proiectelor de lege presentate de ministerul instrucţiunei publice şi culte pentru conservarea monumentelor publice. Analele architecturei si ale artelor cu care se leagă, 1892 (anul III), pp. 57-60
  24. Aurelian Sacerdoţeanu. Comisia Monumentelor Istorice la 80 ani, în Buletinul Monumentelor Istorice anul XLI, nr.3, 1972, pag. 10 : “încă din 1913 Comisia a făcut un larg apel la sprijinul voluntar al membrilor corespondenţi cu atribuţie de supraveghere şi informare despre monumente istorice judeţene şi orăşeneşti. Astfel, încă în acel an, se încredinţează această muncă onorifică la Bacău arhitectului G. Sterian.”
  25. N. Lupu. Op. cit., p. 15
  26. O schiţă a turnului-clopotniţă de la Piatra apare în Analele Arhitecturii, I, 1890, nr. 3.
  27. N. Lupu. Op. cit., p. 14. La Mănăstirea Neamţ a condus şi lucrările de restaurare.  
  28. Ruxandra Nemţeanu. Vila în stil neoromânesc: expresia căutărilor unui model autohton în locuinţa individuală urbană. Bucureşti: Simetria, 2014, p. 142
  29. Ibidem., p. 40
  30. Ibidem., p. 204 
  31.  “În apropiere de Bacău se afla Dobreana - proprietatea părinţilor lui G. Sterian mutaţi la Iaşi”. Toader Boca. Monografia satului Lunca-Filipeni jud. Bacău, în manuscris, 1972 apud. N. Lupu. Op. cit., p. 6

Articole de aceiași autori

Cuprinsul numărului 2/2018