Casele demolate ale arhitecţilor
- Valentin Popescu — Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
Publicat în Caietele muzeului 3/2019, pp. 36-57.
Rezumat
În tăvălugul demolărilor pentru rescrierea oraşului, au căzut victime şi casele, mai noi sau mai vechi, ale unor arhitecţi importanţi cum ar fi Alexandru Orăscu, Grigore Cerchez sau Statie Ciortan. Articolul face scurte prezentări ale acestor case și a contextului în care au fost demolate fiecare în parte.
Cuvinte-cheie
demolare; București; cutremurul din 1977; casă de arhitect
Descărcare
Citare
Popescu, V. (2019). Casele demolate ale arhitecţilor. In Caietele muzeului, 3 (pp. 36-57). Editura Universitară Ion Mincu. https://caietele-muzeului.uauim.ro/nr/3/22/
Referințe
- Spiridon Cegăneanu. Al. Orăscu. Arhitectura, 1941, p. 27
- Şerban Orăscu, Nicolae Mihăilescu. Alexandru Orăscu, Buc., 1967, p. 50
- Sanda Voiculescu. Locuinţele unor arhitecţi bucureşteni în secolul al XIX-lea. Arhitectura, nr.1-2/1980, p. 145
- Ibidem.
- M. Locar. Arhitectul Alexandru Orescu. Bucureşti: IAIM, 1959, cota S II 118, biblioteca UAUIM
- Sanda Voiculescu. Op. cit., p. 145
- N. Lupu. Grigore Cerchez 1850 - 1927. Bucureşti: IAIM, 1970, cota S II 123, biblioteca UAUIM, p. 9
- Disponibil online la adresa https://relevee.uauim.ro
- Vasile Th. Canciocov. Jurnal din vremea ocupaţiei. Vol. III (Impresiuni şi păreri personale).
- Monica Mărgineanu-Cârstoiu. Ce n-a reuşit cutremurul am reuşit noi, oamenii .... Revista Monumentelor Istorice, nr. 1-2, 1993-1994, p. 191
- Pop, Georgeta (edit.). Esenţa unui oraş: despre demolări, case şi oameni în Bucureşti. Bucureşti: Fundaţia Academia Civică, 2016, p. 178 şi Monica Mărgineanu-Cârstoiu. Op. cit.
- Ibidem., p. 179-180
- Statie Ciortan. Studii şi realizări în arhitectura românească. Bucureşti: Institut de Arte Grafice Mârvan S.A.R., 1940. Arhitectul se ştia bolnav şi a făcut mari eforturi ca să termine această monografie care cuprinde întreaga sa carieră.
- Ruxandra Nemţeanu. Vila în stil neoromânesc: expresia căutărilor unui model autohton în locuinţa individuală urbană. Bucureşti: Simetria, 2014, p. 89
- Apropo de care doamna Ciortan remarca, în trecere, calitatea proastă a mobilierului (neo-românesc) de la Casa Poporului.
- Amândoi fraţii au fost botezaţi de Emil Pangratti. Băiatul a primit numele Emil (varianta de la Ermil) iar fata a primit numele naşei sale: Filofteia.
- Deşi era pasionat de pictură şi expune două tablouri la Salonul oficial de pictură şi sculptură din 1945, se înscrie, la insistenţele mamei, la Arhitectură.
- Expoziţia din 1982 beneficiase de concursul rectorului Cezar Lăzărescu, el însuşi locuind într-o casă veche, care a fost demolată în 1986.
- Pop, Georgeta (edit.). Esenţa unui oraş: despre demolări, case şi oameni în Bucureşti. Bucureşti: Fundaţia Academia Civică, 2016, p. 59
- În tabloul S.A.R. din 1924 Iorgu Ciortan apare la adresa Enei nr. 6
- În martie 1941 Iorgu Ciortan hotărăşte restituirea unui număr din publicaţiile bibliotecii, Societăţii Studenţilor Arhitecţi, menţiune care apare în primul registru al Bibliotecii UAUIM.
- Ion Papuc. Sub zidurile tradiţiei. pp. 102-103
- Militza Sion. Henrietta Delavrancea Gibory: arhitectură 1930-1940. Simetria, 2009, p. 90
- Victoria Dragu-Dimitriu. Grecenii. Bucureşti: Vremea, p. 27